Te tineam de mână..

Te țineam de mâna..

Timpul ne învață că orice etapă are un sfârșit, că singura constantă in viață este schimbarea și că nu exista etajul 2 daca nu ar fi etajul 1. Că totul trece și că totul se schimbă iar noi ne schimbăm fie că recunoștem sau nu, fie că ceilalți ne acceptă evoluția și schimbarea sau nu.

Și vrem să oprim timpul și pendulăm cu regrete în trecut spunându-ne că am fi putut mai mult sau am fi făcut diferit sau poate privim detașați înapoi și ne gândim că oricum fiecare etapă are învățămintele ei lasând astfel trecutul în spate și privindu-l cu acceptare.

Este bine oricum sau este rău oricum pentru ca binele conține și rău iar răul conține și bine, pentru că unde este umbră este și lumină iar lumina conține și umbre.

Și mergem mai departe și ne amintim cu nostalgie, poate cu durere de mâna ce ne ținea puternic si ne apăra de lumea de afară. Dar mâna devine din ce în ce mai slabă, mai îndepărtată pentru că noi ne îndepărtăm și pentru că timpul iși face datoria.

Dar viața înseamnă a da drumul la mâna și a-l lăsa pe cel de lângă tine să se îndepărteze, să aleagă pentru el, să își trăiască și experiențele lui cu lecțiile de viață de care fiecare are nevoie.

Te țineam de mână și astăzi mai strâns și mâine mai ușor ..

Cu drag de noi!

Comments

Popular posts from this blog

Ia-ma in brate, MAMA!

Puterea lui NU

"Dumnezeu a murit" - destinul dramatic al lui F. Nietzsche in numerologie