Critica ..sau nesiguranta

-
Critica ...

Am ales astăzi să scriu despre critică și despre nevoia noastră de a le arăta câteodată celorlalți "adevărul" nostru. Prin atitudine critică naștem în cei din jur teama de exprimare și mai ales teama ca nu sunt suficient de buni. Atitudinea critică duce la minciună în cazul copiilor și mai departe construiește un adult temător, neîncrezător in el, mereu in defensă. Devenim prin critică permanent nemulțumiți de noi, neîncrezători, fricoși și critici la rândul nostru.

Să facem un exercițiu de imaginație și să ne gândim cum se simte persoana din fața noastră atunci când o criticăm. Se naște oare in aceea persoană o mare nevoie de a fi mai bun sau naștem în ea neîncredere? Copilul criticat de părinți merge oare repede in cameră să învețe sau se retrage în camera lui și plânge pentru că se simte neiubit și astfel neacceptat de părinții lui?

Atunci când noi îi criticăm pe ceilalți de fapt dorim să dovedim ceva, să dovedim ca noi suntem mai buni, mai deștepți decât celălalt, că știm noi mai bine decat celălalt ce are el de facut și cum să facă, de fapt avem nevoie să fim recunoscuți și apreciați fară a mai ține cont de cum se simte cel din fața noastră. Această nevoie de recunoaștere se traduce prin nesiguranță de noi, noi nu suntem siguri de noi și preferăm "atacul" înainte de a fi atacați si criticați căutând astfel să evităm noi critica si manifestându-ne direct nemulțumirea față de celălalt.

Acest tip de abordare in comunicarea cu cei din jurul nostru în timp crează singuratate. Vom fi singuri cu noi pentru că neacceptându-i pe ceilalți înseamnă neacceptare de sine. Și iată cum ajungem din nou la acceptarea noastră și la acceptarea celorlalți așa cum sunt ei pentru ca toți avem ceva bun și ceva rău în noi, nimeni nu este perfect iar imperfecțiunea ne face de fapt atât de frumoși.

Putem prin blândețe să ne exprimăm opinii fără a fi critici, putem să ne exprimăm parerile fără a-i certa pe cei din jurul nostru, putem să ascultăm înainte de a vorbi și astfel să construim o comunicare frumoasă și deschisă cu cei de lângă noi. Putem să nu alegem atacul ci ascultarea atentă a celuilalt pentru că fiecare are dreptul la a fi așa cum este el.

Nimeni nu își dorește să fie criticat iar critica naște critică.

Cu drag de noi și de ceilalți fără critică!

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

Ia-ma in brate, MAMA!

-
  Ia-ma in brate, MAMA! Privesc in sus, intind manutele, ochii imi cer iubire si sufletul imi tanjeste dupa strangerea ta in brate, MAMA! Acesta este cadrul in care venim in aceasta lume, strigam, plangem, ne agatam de sufletul mamei, de corpul ei, de bratele ei. Cautam cu disperare linistea si increderea ca totul este bine, ca suntem in siguranta, pentru ca MAMA este langa noi. Si totusi uneori MAMA nu ma vede, nu ma aude, nu ma intelege, nu ma cauta cu privirea, nu ma simte, nu ma atinge si incep sa ma agat cu disperare de orice ar putea atrage atentia ca exist, ca sunt aici, ca am nevoie sa respir langa tine MAMA! Si anii trec, si eu ma intreb ce este in neregula cu mine, de ce nu stiu iubi, de ce fug din relatii atunci cand sunt pe muchia de a intra in ele, de ce critic, de ce judec, de ce sunt nefericit, de ce nu am incredere, de ce nu am succes, de ce nu ma vad ceilalti asa cum sunt, poate sensibil, poate puternic, poate timid, poate prea galagios..cu ce am gresit,  c...
Read more

Puterea lui NU

-
Puterea lui NU.. sau limite Ne este de foarte multe ori greu sa refuzăm, sa spunem NU atunci cand cineva ne cere ceva sau sa spunem NU in fata unor situatii in care ne aflam. Refuzul nostru poate sa însemne suferinta pentru ceilalti si ne dorim armonie cu oamenii si situațiile din viata noastra. Dorinta noastra de a fi pe placul celorlalti ne determina sa ne punem pe noi pe plan secundar, pentru ca asumarea de a nu fi pe placul celorlalti este una dintre cele mai grele asumări ale vieții. De cele mai multe ori ne raportăm la cei din jur si ne dorim sa fim iubiti si placuti de toti cei din jurul nostru fiindu-ne teama ca am pierde simpatia, admiratia si iubirea celorlalti daca am fi de fapt noi înșine. Puterea lui NU in schimb vorbeste despre noi. NU-ul in viata noastra ne defineste si ne arata cine suntem noi de fapt. A spune NU oamenilor, situațiilor din viata noastra atunci cand este nevoie si mai ales atunci cand stim ca nu suntem in acord cu noi, inseamna a ne cunoaște pe no...
Read more

"Dumnezeu a murit" - destinul dramatic al lui F. Nietzsche in numerologie

-
 "Dumnezeu a murit!" ..analiza psihonumerologica a unui destin tragic si neînțeles , impactul lui 4 in numerograma lui Friedrich Nietzsche (autodenumit "Antichristul") 15 10 1844 24 6 22 4 Primul copil al familiei Nietzsche si primul băiat al familiei, Friedrich vine pe lume cu un strigat acut de iubire, penduland toata viata intre dorinta de a face pace cu emotiile lui, impactat numerologic de prezenta mamei si trăirile emotionale ale acesteia (2×3) dar si cautand permanent balansul dintre propria chemare interioara, cea a filosofului, a cautatorului de adevar si a unei naturi umane in esenta atat de blanda (2×3) si cea exterioara, venita prin intermediul tatălui, anume religia, cadrul religios si cultura victoriana (prezenta in primul prin intermediul mamei si a cadrului social). La vârsta de 4 ani, Nietzsche cunoaste prima drama a vieții lui, cea legata de îmbolnăvirea mintala a tatălui sau, aspect caruia ii va rămâne fidel, imbolavindu-se mintal la randul...
Read more