Distanta..sau nevoia de siguranta
Distanta..sau nevoia de siguranță
Creierul nostru are un rol extrem de important si anume acela de a se asigura că viitorul nostru arata bine. El este programat pentru supraviețuire în fiecare moment. Creierul face conexiuni rapide cu situațiile actuale din viata noastra si le corelează cu posibile si multiple scenarii de viitor care se pot forma, raportat la ceea ce trăim în acest moment. Aceste proiecții de fapt se refera la asa numita "nevoie de siguranta" care in fapt ne oferă o oarecare siguranta legat de viitor dar care ne influențează într-un mod inconștient acțiunile noastre.
Un exemplu ar fi acela al alegerii unui potențial partener de viață. Inca din primele momente in care întâlnim o persoană care ne atrage, creierul deja ne ajută in a face proiecții si analize legat de acest partener. El ne informeaza rapid daca exista cu adevarat potential pentru aceasta relatie sau nu. Ulterior, acționăm în funcție de ceea ce ne-a transmis creierul, adica ne lansam in relatie sau nu in functie de siguranță pe care am primit-o ca si indicator de la creier.
Asadar, in toate relațiile pe care le avem, constanta este cea a nevoii de siguranța. Pastram distanta de siguranta doar atunci când de fapt suntem avertizați de creier ca nu ne aflăm în locul potrivit, momentul potrivit sau cu persoana potrivita.
Distanta de siguranță intr-o relatie apare doar in momentul in care langa noi se află persoana nepotrivită analizata deja de creier, cel care te-a si dus in distanta.
Cu alte cuvinte, daca ne aflam in relații in care trasam distanțe, indiferent de tipul de relatie, punem aceasta distanta pentru a ne proteja. Este o acțiune de cele mai multe ori inconștienta si care poate deveni conștientizata prin intrebarea simpla:
- care este distanta / nevoia mea de siguranța fata de partener? Fata de un prieten? Amic? Coleg?
Adesea nu conștientizăm distanta de siguranta ci doar avem reacții de respingere, de evitare, evadare sau chiar de boala care semnalează această bariera a siguranței si nevoia de a ne proteja de dezamăgiri si suferințe.
In consecinta distanta pe care ne-o luam in privinta celor din jurul nostru este direct proporțională cu increderea pe care noi o avem inconștient deja transmisă de către creier, el pune distanta acolo unde este nevoie. Intrebarile legate de distanta ne ajută să înțelegem mai bine ce ne dorim de fapt si cum ne este mai bine nouă dar si celor din jurul nostru.
Cu drag de noi si cu distanțe asumate!
Creierul nostru are un rol extrem de important si anume acela de a se asigura că viitorul nostru arata bine. El este programat pentru supraviețuire în fiecare moment. Creierul face conexiuni rapide cu situațiile actuale din viata noastra si le corelează cu posibile si multiple scenarii de viitor care se pot forma, raportat la ceea ce trăim în acest moment. Aceste proiecții de fapt se refera la asa numita "nevoie de siguranta" care in fapt ne oferă o oarecare siguranta legat de viitor dar care ne influențează într-un mod inconștient acțiunile noastre.
Un exemplu ar fi acela al alegerii unui potențial partener de viață. Inca din primele momente in care întâlnim o persoană care ne atrage, creierul deja ne ajută in a face proiecții si analize legat de acest partener. El ne informeaza rapid daca exista cu adevarat potential pentru aceasta relatie sau nu. Ulterior, acționăm în funcție de ceea ce ne-a transmis creierul, adica ne lansam in relatie sau nu in functie de siguranță pe care am primit-o ca si indicator de la creier.
Asadar, in toate relațiile pe care le avem, constanta este cea a nevoii de siguranța. Pastram distanta de siguranta doar atunci când de fapt suntem avertizați de creier ca nu ne aflăm în locul potrivit, momentul potrivit sau cu persoana potrivita.
Distanta de siguranță intr-o relatie apare doar in momentul in care langa noi se află persoana nepotrivită analizata deja de creier, cel care te-a si dus in distanta.
Cu alte cuvinte, daca ne aflam in relații in care trasam distanțe, indiferent de tipul de relatie, punem aceasta distanta pentru a ne proteja. Este o acțiune de cele mai multe ori inconștienta si care poate deveni conștientizata prin intrebarea simpla:
- care este distanta / nevoia mea de siguranța fata de partener? Fata de un prieten? Amic? Coleg?
Adesea nu conștientizăm distanta de siguranta ci doar avem reacții de respingere, de evitare, evadare sau chiar de boala care semnalează această bariera a siguranței si nevoia de a ne proteja de dezamăgiri si suferințe.
In consecinta distanta pe care ne-o luam in privinta celor din jurul nostru este direct proporțională cu increderea pe care noi o avem inconștient deja transmisă de către creier, el pune distanta acolo unde este nevoie. Intrebarile legate de distanta ne ajută să înțelegem mai bine ce ne dorim de fapt si cum ne este mai bine nouă dar si celor din jurul nostru.
Cu drag de noi si cu distanțe asumate!
Comments
Post a Comment