Dati-mi putere, dragi parinti!
Dati-mi putere, dragi parinti!
Oare cum sunt copii atunci cand parintii lor ii privesc cu incredere si cu multumire de ei? Simte oare cel mic, energia parintelului? Simte el magnetismul energetic? Ii creste oare stima de sine? Are el incredere in reusita lui, daca mama si tata il privesc cu incredere?
(atentie, a nu se confunda cu aroganta si cu nevoia exagerata a parintilor de a compara si a intra in competitii inutile din nevoia de a demonstra a cui copil este mai destept si mai frumos, nu ne ducem in acest aspect, cel putin nu in acest articol)
A fi admirat si pretuit de parinti intr-un mod autentic, integrat si nu dus inspre zona de amplificare exagerata a mea ca si copil, ci menit sa ma ajute sa ma percep corect in raport cu lumea din jur, ma va cladi ca individ social sanatos in relatiile mele cu lumea. Dar mai mult de atat, orice manifestare de incredere pe care parintii mei mi-au aratat-o in timp, in mine va dezvolta o reactie lucida si stapanita corect in momentul unui viitor esec. Aceasta ma va pune in contact cu forta mea interioara si ma va centra in momentul in care ma voi confrunta cu situatii de criza, ma va ajuta in gestionarea corecta si clara a viitoarelor momente dificile din viata mea. Modul in care ai mei m-au privit, ce au gandit ei despre mine, daca m-au crezut descurcaret, deștept, frumos sau bleg, tont, prostovan, uratel, etc (de cele mai multe ori fara a fi constienti), asa ma voi percepe eu mai departe, aceeasi imagine o voi avea si eu despre mine, similar cu imaginea proiectata de ai mei asupra mea.
Mergi inapoi in copilaria ta, lasa-te sa plonjezi in adevarul tau interior, il vei simti in toata fiinta ta cand il vei descoperi, intreaba-te, da-ti voie sa stii: cum ii simtiai privirea mamei? Era admirativa? Era plina de compasiune? Te privea cu mila sau cu incredere? Dar tata, cum iti vorbea? Ce ton folosea tata cu tine? Cum te privea? Simteai increderea tatalui in tine?
Poate te-au privit cu mila si atunci iti dai seama astazi de ce nu ai incredere in tine, de ce ai nevoie atat de mult de intelegerea si compasiunea celorlalti, de ce eviti conflictele si de ce esti atat de empatic cautand rezonanta permanenta cu cei din jur. Poate ca ai tai in sinea lor te-au compatimit toata copilaria, proiectand in tine viitorul individ care va avea o viata grea, care va fi neinteles de ceilalti si astfel esti prins in filmul si proiectia parintelui/parintilor tai, devenind adultul neputincios, care isi va plange de mila cautand compasiune si fiind convins ca viata este grea.
I-ati puterea inapoi si ofera-ti tie ce parintii tai nu ti-au oferit. Poate ca nu au stiut, poate ca nu au vrut, nici macar nu mai conteaza de ce ai tai au avut sau nu admiratie si incredere in tine, cert este ca tu de acum inainte iti poti oferi ceea ce ai tai nu ti-au oferit! Te poti privi asa cum poate ai tai nu au facut-o! Te poti admira asa cum ai tai nu te-au admirat copil fiind.
Eu pot de astazi sa ma vad si sa ma percep asa cum nu au reusit ai mei sa o faca, eu nu mai sunt copil, eu sunt adultul care isi ia puterea inapoi!
Cu drag de noi 🥰
❤️❤️❤️
ReplyDelete